1.Tutti
li pueti corsi |
2.Nè vogliu fà altr’è tanti |
3.Ripostu
nant’una cresta |
4.U so clima cusì bonu |
5.E
so case cusì belle |
||
6.A mezu c’hè la sò
ghjesgia |
7.Lu stradone lu percore |
8.Una ricetta pustale |
9.C’hè la ghesgia San Martinu |
10.Più sottu ci hè la
Casella |
||
11.U so territoriu
stessu |
12.Li fù tagliata la testa |
13.Hè per què chi
l’abitanti |
14.Ci hè avucati duttori |
15.Andendu per lu
cantone |
||
16.Si scopre cinque
cantoni |
17.V’aghju fattu descrizione |
18.Or lu chjamunu
l’erbaghjolu |
19.Vi pregu di faci un tornu |
|
||
merci
à Ghj Francé Luciani d'avoir remise en forme cette poésie retrouvée sur le
journal A Raddacchia écrite par M. Pinelli.
Cibolla a dicté, en chantant, ce
poème à Jean-François, son petit
fils Un hommage à son fidèle chien Paris
Lamentu
d’un cane Vogliu piglià la
mio penna c’una certa emuzione D’una manu calma è
ferma mi vogliu mette à cumpone Aghju le lacrime a
l’ochji quandu cantu ste canzone Ma nu si po cantà
di gioia quandu lu core hè feritu Quellu chi entre
in casa soia hà un destinu tantu perfitu Mà pare chi di
dulore mai nimu ùn’hè scimitu Tutti l’anni tocu
maghju spunterai cum’un fiore Ch’eo possa sente
lu t’abbaghju ch’eo possa vereti corre Al menu una volta
l’annu ti dumandu stu favore U m’avianu alevatu
a lu pratu di ghjuvellina Figliolu d’un cane
capraghju è d’una cughja berbina Quand’ellu curria
ellu spaventava la cunfina Mà quella mane
ancu lu sole si n’hè invergugnatu a sorte Piattu sottu a le
lenzole cu tutte le stelle accolte Tutta la santa
ghjurnata n’emu pientu la to morte Un’ere micca
travechju ti n’ere sempre ùn pulone Per damine un
bellu prezzu per daminè ùn millione Mai un taveria
dattu lu mio fidu cumpagnone In furesta o chi
sussuru un’era ch’un pientu ùn lagnu Lu velu nu lu murmuru
l’acellu nantu a lu castagnu Pienghjianu in
sottu in sottu anch’elli lu so cumpagnu Tù m’avia mustratu
li fiore è aspetava lu to fruttu Ghjunti li primi
calori cume neve ti si struttu Cridia d’avè ùn
cumpane oghje lu mi manghju asciutu Vogliu chi di la
to morte si nè parla ogni fucone D’una scelerata
sorte d’un esiliu pagherone Di tamanta
ghjelusia di lu ville viacone Vai è riposa in
pace serà l’ultima prighera Lu male chi l’omu
face si paga in ogni manera Quellu chi hà
tombu à tè ùn po campà chè a straziera
|